În Uniunea Europeană s-a realizat un progres în ceea ce privește cazul urșilor. Parlamentul European a adoptat joi, în cadrul sesiunii plenare, o rezoluție privind protecția animalelor și a carnivorelor mari. Această situație este reprezentată de creșterea populațiilor de lupi și urși în anumite regiuni.

În marea majoritate a regiunilor – Franța, Italia, Slovenia, Polonia și alte câteva țări – lupul este o problemă. Creșterea populației de urși și suprapopularea, este de fapt prezentă doar în România, Transilvania și Ținutul Secuiesc. Există încă o populație semnificativă de urși în Finlanda și Estonia, dar există de mult timp un plan de gestionare prin vânat pentru a preveni suprapopularea.  Situația, pe care o cunoaștem bine în Transilvania, a reprezentat în ultima vreme o provocare nu numai pentru fermieri, ci și pentru cei care locuiesc acolo și adesea și pentru turiști.

Nu a fost ușor să se reconcilieze interesele adesea contradictorii ale protectorilor drepturilor animalelor și ale fermierilor, motiv pentru care deputații europeni au înființat un grup de lucru permanent pentru carnivorele mari, care inițial s-a concentrat doar pe lupi și, la îndemnul eurodeputatului Loránt Vincze din partea UDMR, a început să abordeze și problema urșilor.

Această rezoluție este primul pas pentru ca statele membre și Comisia să înțeleagă în sfârșit că situația actuală trebuie să se schimbe, atât în ceea ce privește măsurile luate de statele membre, cât și în ceea ce privește aplicarea Directivei Habitate și finanțarea.

Decizia recunoaște frecvența tot mai mare a atacurilor prădătorilor mari și impactul negativ asupra crescătorilor de animale. Amendamentul lui Loránt Vincze a fost adoptat cu o majoritate, iar astfel textul rezoluției a inclus și faptul că atacurile au făcut deja victime umane.

PE solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze și să pună în aplicare strategii de limitare a efectelor în cazul expansiunii populației – în conformitate cu Directiva Habitate și pe baza unor dovezi științifice.

De asemenea, Comisiei i s-a cerut să evalueze în mod regulat starea de conservare favorabilă a speciilor și să dezvolte o procedură de evaluare pentru a se asigura că starea de conservare a populațiilor din fiecare regiune poate fi schimbată imediat după atingerea stării de conservare dorite – tocmai pentru a preveni suprapopularea.

Decizia prevede ca statele membre să colecteze informații privind atacurile carnivorelor mari și să standardizeze raportarea pentru metodele de studiu și monitorizare.

Rezoluția subliniază, în special, că fermele de creștere a animalelor din zonele montane sunt deosebit de vulnerabile la pagubele tot mai mari provocate de carnivorele mari, dar atrag atenția că măsurile preventive, inclusiv împrejmuirile, gardurile electrice și câinii de pază, nu beneficiază întotdeauna de finanțare europeană sau națională și, prin urmare, reprezintă o povară suplimentară pentru fermieri. Fermierii au nevoie de o finanțare adecvată și pe termen lung pentru prevenire și măsuri de atenuare. De asemenea, europarlamentarii îndeamnă Comisia să ia în considerare modificarea liniilor directoare agricole pentru a facilita compensarea pagubelor cauzate de carnivorele mari sub formă de ajutoare de stat.

Întârzierile în procesul de aderare la Schengen îi costă pe cetățeni timp prețios la frontiere și în aeroporturi, în timp ce cozile kilometrice de camioane poluează mediul și provoacă costuri pentru companii și transportatori.

În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul UDMR Loránt Vincze a declarat că România îndeplinește de mai bine de zece ani condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen și a solicitat Consiliului European să sprijine aderarea noastră fără întârziere și fără alte condiții.

El a subliniat că se vorbește adesea de solidaritate europeană, iar unele state sunt foarte solidare când vine vorba de țările din afara UE, dar reticente când vine vorba de a contribui la finalizarea parcursului european al României, adică la aderarea la spațiul Schengen.

„Mesajul cetățenilor din România și Bulgaria este clar: nu vom mai accepta să fim considerați cetățeni europeni de mâna a doua. Parlamentul European își reafirmă sprijinul ferm pentru aderare, iar Consiliul trebuie să urmeze această abordare justă, fără întârziere și fără alte condiții”, a spus el în discursul său.

Muzeul de Istorie din Cetatea Medievală din Târgu-Mureș a găzduit duminică, 9 mai, un eveniment deosebit menit a marca Ziua Europei. Oaspeții europarlamentarului Vincze Loránt au fost Simion Crețu, director general al ADR Centru, Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș și primarul municipiului Târgu-Mureș, Soós Zoltán.

Eurodeputatul UDMR a arătat în discursul său că a dorit să marcheze această sărbătoare europeană acasă pentru a lansa o publicație în limba maghiară legată de accesarea fondurilor europene. ”Am pregătit un îndrumar al fondurilor europene în limba maghiară „Să începem! Fonduri europene pentru Transilvania”, prima publicație de acest fel care include principiile PNRR si finanțarea 2021-2027. Este un instrument util care apare atât în format tipărit, cât și online. De asemenea, vom realiza și o serie de 17 conferințe în limba maghiară destinate autorităților locale, întreprinzătorilor și ONG-urilor. Acestea vor avea loc în perioada iunie-iulie în județele Harghita, Covasna, Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Cluj și Mureș”, a declarat Vincze Loránt. Acesta a arătat că partenerii proiectului sunt ADR Centru, Goodwill Consulting, RegioConsult, Grupul PONT și că ceea ce se dorește este facilitarea accesului la informații legate de fondurile europene. ”Doresc să mulțumesc ADR Centru pentru parteneriat. Pentru grupul PPE din PE este un proiect important pe care îl voi desfășura, tot interesul  instituțiilor europene este ca România să aibă o eficiență mai mare în utilizarea fondurilor. Este un obiectiv pe care mi l-am propus, să facilitez accesul la informațiile despre finanțările europene, să contribuim împreună la dezvoltarea Ardealului și a României”, a mai arătat eurodeputatul.

Directorul general al Agenției de Dezvoltare Centru, Simion Crețu, a salutat inițiativa și a declarat că prin acest ghid cei care doresc să acceseze fondurile europene vor primi informații care să-i ajute ca ideile lor să devine proiecte sustenabile.

”Uniunea Europeană a fost un deziderat al României. Există o anumită muncă pentru a-ți asigura un buget, pentru a obține sumele pe care le dorești, pentru a obține anumite linii care să asigure finanțarea nevoilor țării tale, noi vom primi 80 de miliarde pe care va trebui să le cheltuim. Cu această parte am avut destule probleme, și atunci aceste informații  incluse în acest ghid sunt un instrument pe care, oricine citește în domeniul lui, fie că este din zona publică sau privată, găsește informații astfel încât să poată materializa prin proiecte ideile sale. Documentațiile care conțin aceste idei trebuie lucrate atent și sunt uneori destul de complexe. Din acest punct de vedere acest instrument este foarte important pentru toți beneficiarii. Eu îl felicit pe domnul europarlamentar care arată astfel că face ceva pentru oamenii care l-au trimis acolo”, a spus Simion Crețu.

De asemenea, președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, a arătat că publicația este un instrument binevenit pentru autoritățile locale. ”Acum, când vom avea o serie de propuneri de finanțare, această publicație va facilita munca autorităților locale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale IMM-urilor. Anul 2021 este pentru județul Mureș un an al planurilor, punem în acest an bazele solide ale dezvoltării județului deoarece, în următorii ani vor exista o mulțime de oportunități de finanțare UE pentru dezvoltare pe care trebuie să le folosim cu înțelepciune”, a spus acesta.

Comisia pentru petiții a Parlamentului European a luat astăzi în discuții trei petiții care privesc gestionarea ursului brun în România. Eurodeputatul Vincze Loránt a susținut astăzi în fața Comitetului pentru Petiții documentul înaintat Parlamentului European de reprezentanții Consiliilor Județelor Harghita, Mureș, Covasna și Brașov. Acesta a subliniat că este o situație unică care necesită o soluție unică pentru aceste județe. Eurodeputatul consideră că responsabilitatea principală pentru această problemă revine Ministerului Mediului și Guvernului, care trebuie să fie presat pentru a găsi o soluție. „Trebuie să arătăm foarte clar Parlamentului European și Comisiei Europene că această situație are nevoie de o rezoluție urgentă. Este vorba despre protecția naturii și a mediului, ursul este o specie protejată, dar este un animal carnivor care dacă nu se face nimic numărul de exemplare crește și vorbim de pagube de milioane de euro. Comisia spune că Guvernul trebuie să facă ceva, că Ministerul Mediului ar trebui să ia măsuri. Dar asta nu se întâmplă. De câteva săptămâni am vorbit cu Ministrul Mediului, dl. Tánczos Barna, iar el a promis că ministerul va adopta cât de curând un plan de management al marilor carnivori, care odată implementat va rezolva această problematică. Este clar că România are pârghiile legale pentru a face o strategie adevărată pentru a proteja oamenii și bunurile”, a arătat acesta.

Practic, semnatarii petițiilor doresc ca forurile europene să pună presiune pe autoritățile naționale pentru a pune în aplicare măsuri concrete de prevenire a atacurilor și proceduri rapide și transparente pentru decontarea pagubelor.

Situația din Harghita a fost prezentată de președintele Consiliului Județean, Csaba Borboly: ”Protecția animalelor este un subiect foarte important și împreună cu colegii din alte județe ne ocupăm de acest subiect. Populația de urși numără 2100 de animale în județul nostru și avem 7000 de urși în România. În Harghita, în ultimii cinci ani, am avut 1120 de atacuri asupra animalelor domestice, 54 de persoane internate, șapte decese. Ministerul Mediului se ocupă doar de daune după ce s-a produs faptul. La Comisii s-a subliniat că nu există o reală compensare a daunelor, lipsesc măsuri concrete, iată de ce avem nevoie de măsuri bune de prevenire. Rog Parlamentul European să ceară Guvernului să se implice pentru protecția oamenilor, a animalelor și a bunurilor”, a arătat acesta.

Autoritățile naționale au posibilitatea de a adopta derogări de la Directiva Europeană privind Habitatele atunci când se pune problema cauzării de pagube materiale și/sau umane. Comisia pentru Petiții a recomandat Comisiei să monitorizeze felul în care Guvernul Român implementează strategia privind animalele mari, în special ursul brun.

Județele Harghita, Mureș, Covasna și Brașov au format un front comun în privința atacurilor urșilor asupra populației cerând autorităților de la București să intervină ferm în această problemă. În același timp, cele patru județe au solicitat autorităților europene să pună presiune asupra celor române pentru a se ocupa cu celeritate de această situație.

Parlamentul European a dezbătut luni seara un raport privind problematica traficului de persoane. Scopul raportului este evaluarea punerii în aplicare a Directivei 2011/36/UE în ceea ce privește stabilirea unor norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domeniul traficului de persoane, punând accentul pe migrație și pe perspectiva de gen. Acesta se referă la măsurile juridice de transpunere la nivelul statelor membre (SM), la implementarea practică a directivei în statele membre, la evoluțiile pozitive și la provocările întâmpinate.

În calitate de raportor al PPE pe această temă, europarlamentarul UDMR Vincze Loránt în discursul susținut luni, 8 februarie, în cadrul dezbaterilor, a arătat că statele sursă cât și cele pe teritoriul cărora se comit infracțiunile ulterior își au partea lor de responsabilitate. ”Potrivit Comisiei Europene, 75% dintre copiii victime ai traficului de persoane și jumătate dintre victime sunt cetățeni ai UE. Țările de origine prezintă o distribuție inegală. Țările Europei Centrale și de Est: România, Ungaria și Bulgaria conduc statisticile. Acestea sunt cifre, dar există ființe umane în spatele lor. Țările de origine și de destinație își au partea și responsabilitatea în aceste infracțiuni.”

Deputatul UDMR a solicitat introducerea în documentul aflat în dezbaterea Parlamentului a două articole deosebit de importante cu privire la problematica cetățenilor de etnie romă, întrucât traficul are rădăcini socio-economice profunde și este legat de situația grupurilor vulnerabile sau marginalizate, romii mai ales. ”Proporția femeilor și copiilor romi în rândul victimelor a fost de câteva ori mai mare decât cea a populației generale. Cu toate acestea, încă nu există măsuri specifice pentru prevenirea traficului prin strategiile naționale de integrare a romilor”, a declarat Vincze Loránt.

De asemenea, acesta a subliniat importanța monitorizării domeniilor în care sunt folosite victimele traficului de persoane și a solicitat o strategie dedicată a Uniunii pentru combaterea acestui flagel.

”Zonele subraportate și subinvestigate, cum ar fi exploatarea forței de muncă, necesită, de asemenea, o atenție specială. În sectorul agricol de exemplu. Potrivit Europol, infractorii obligă victimele cu calificare scăzută din țările mai sărace să lucreze ore lungi pentru un salariu mic într-o altă țară. Ei exploatează victimele și de multe ori nici măcar nu le plătesc, și nu îi lasă să plece acasă. ”În numele Grupului PPE, sper cu tărie că astfel de îngrijorări vor fi preluate de Comisia Europeană într-o strategie dedicată a UE pentru eradicarea traficului de persoane fără alte întârzieri”, a declarat deputatul UDMR în PE.

Directiva trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 6 aprilie 2013, iar Comisia a raportat Parlamentului și Consiliului înainte de 6 aprilie 2015 nivelul de respectare a directivei de către statele membre. În plus, Comisia a publicat primul său raport periodic privind progresele realizate în combaterea traficului de persoane, în conformitate cu articolul 20 din directivă, în 2016, al doilea în decembrie 2018, iar al treilea raport a fost publicat în octombrie 2020.Din aceste rapoarte și din rapoartele altor actori importanți reiese clar că, la aproape zece ani de la adoptarea directivei, există încă anumite obstacole în calea punerii sale depline în aplicare. Raportul privind punerea în aplicare urmărește să identifice și să evidențieze aceste obstacole, precum și să ofere recomandări specifice Comisiei, statelor membre și altor actori importanți implicați cu privire la modul în care practicile pot fi cel mai eficient aliniate pentru a surmonta impedimentele care afectează implementarea deplină și eficientă a directivei.

Potrivit documentului, se recomandă Comisiei revizuirea Directivei privind combaterea traficului de persoanepentru a îmbunătăți măsurile de prevenire, combatere și urmărire penală a tuturor formelor de trafic și pentru a se asigura că statele membre incriminează explicit utilizarea în cunoștință de cauză a tuturor serviciilor furnizate de victimele traficului de persoane care implică exploatarea. De asemenea, se solicită Comisiei să publice fără întârziere o strategie precisă și specifică a UE în vederea eradicării traficului de persoane, tratându-l ca o prioritate și utilizând un cadru juridic și de politică cuprinzător, axat pe gen și pe copii și centrat pe victime.

Votul final asupra raportului se va da miercuri seara în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European din Strasbourg.

Joi, 17 decembrie 2020, Parlamentul European a adoptat cu o mare majoritate, 524 voturi pentru din 694, o rezoluție în sprijinul Inițiativei Minority SafePack.

Astfel, MSPI a devenit prima inițiativă cetățenească europeană care a avut parte de o dezbatere și de o rezoluție adoptată de Parlamentul European. ”Prin votul de astăzi, care a fost precedat de o audiere publică în octombrie și o dezbatere plenară ce a avut loc luni, Parlamentul European a dat cel mai puternic semnal posibil Comisiei Europene pentru a iniția procesul legislativ pe baza propunerilor Inițiativei Minority SafePack. Aceasta este o mare victorie! ” – a declarat europarlamentarul Loránt Vincze, președintele FUEN.

Propunerea de rezoluție a fost redactată de cinci grupuri politice europene și a fost prezentată de Esteban González Pons și Loránt Vincze în numele Grupului PPE, Juan Fernando López Aguilar și Hannes Heide în numele Grupului S&D, Malik Azmani în numele Grupului Renew Group, Rasmus Andresen, François Alfonsi, Gwendoline Delbos Corfield și Bronis Ropė în numele Grupului Verzilor / ALE și Clare Daly în numele Grupului GUE / NGL. O dezbatere în plen cu privire la MSPI a avut loc, de asemenea, în Parlament, luni, 14 decembrie 2020.

Conform rezoluției, Parlamentul European „își exprimă sprijinul pentru inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”; invită Comisia să îi dea curs și să propună acte juridice pe baza tratatelor și a Regulamentului privind ICE și în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Deși recunoaște că protecția minorităților naționale și lingvistice este responsabilitatea principală a statelor membre, rezoluția Parlamentului European subliniază că „Uniunea are un rol puternic de jucat în sprijinirea autorităților statelor membre în acest demers”. În acest sens, Parlamentul European își exprimă poziția conform căreia Uniunea ar trebui să încurajeze acțiunile statelor membre pentru a asigura protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților, reiterând apelul său anterior adresat Comisiei de a elabora un cadru comun de Standardele minime ale UE pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Solicită statelor membre „să ia toate măsurile necesare și să susțină drepturile persoanelor aparținând minorităților și să se asigure că aceste drepturi sunt pe deplin respectate” precum și să facă schimb de bune practici între ele în această privință. UE însăși este invitată să faciliteze astfel de schimburi.

Dintr-o perspectivă instituțională, Parlamentul European solicită ”o cooperare reciproc avantajoasă între UE și Consiliul Europei în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale și lingvistice; subliniază că o astfel de cooperare i-ar da Uniunii Europene posibilitatea să valorifice realizările și experiența Consiliului Europei și i-ar permite Consiliului Europei să eficientizeze implementarea recomandărilor sale în legătură cu Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare”.

Rezoluția reflectă toate propunerile conținute de MSPI. Printre altele, subliniază că diversitatea lingvistică este o componentă valoroasă a bogăției culturale a Europei, care ar trebui protejată; invită UE și statele sale membre să țină seama de nevoile minorităților naționale și lingvistice atunci când își proiectează programele de finanțare; consideră că protecția multilingvismului și a diversității culturale este un motor pentru dezvoltare regională și inovare și, prin urmare, consideră că fondurile structurale și de investiții europene, precum și fondurile de coeziune ar trebui să țină seama de aceasta; consideră că fiecare cetățean al UE ar trebui să se poată bucura de cultură și divertisment în propria sa limbă.

Cele nouă acte legislative propuse de MSPI conțin măsuri pe care UE le-ar putea lua pentru a proteja persoanele aparținând minorităților naționale și lingvistice din UE și pentru a consolida diversitatea culturală și lingvistică. O recomandare a Consiliului către statele membre, programe de finanțare pentru comunitățile lingvistice mici, crearea unui centru de diversitate lingvistică și libertatea de a furniza conținut audio-vizual în regiunile minoritare sunt câteva dintre propunerile inițiativei de protejare a drepturilor minorităților. Campania europeană de pentru colectarea semnăturilor pentru MSPI a fost coordonată  cu succes de FUEN – Uniunea Federală a Naționalităților Europene.

„A fost un drum lung și greu pentru Inițiativa Minority SafePack. De la demararea acestei inițiative, în 2013, și până acum am realizat  mai mult decât s-ar fi așteptat mulți: am câștigat două dosare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, am reușit să colectăm 1.123.422 de semnături valide, am trecut pragul în 11 state membre, am reușit să atragem de partea noastră factorii de decizie, parlamente, guverne și, în cele din urmă, reprezentanții cetățenilor europeni, membrii stimați ai Parlamentului European s-au alăturat cauzei noastre. Acum Comisia Europeană trebuie să asculte aceste voci și să facă un pas curajos către o Europă pentru toți cetățenii ”- a declarat europarlamentarul Loránt Vincze, președintele FUEN.

Rezoluția Parlamentului European este penultimul pas în drumul MSPI în instituțiile europene: Comisia Europeană își va prezenta comunicarea cu privire la acțiunile pe care își propune să le propună la inițiativă înainte de 15 ianuarie 2021.

Pentru prima dată, Parlamentul European a ținut o dezbatere plenară despre o inițiativă cetățenească europeană, despre Minority SafePack. Joi va avea loc votul final pe o rezoluție de susținere al PE înaintea deciziei Comisiei Europene prevăzută pentru ianuarie 2021. Inițiativa minorităților europene a fost lansată de UDMR în 2012 și a primit un sprijin european larg sub coordonarea Uniunii Federative a Naționalităților Europene, FUEN. Subiectul a prezentat un interes deosebit, treizeci de deputați europeni vorbind în cadrul dezbaterii din plenară și comentând proiectul de rezoluție. Majoritatea deputaților europeni au vorbit în sprijinul inițiativei. Comisia Europeană a fost reprezentată la ședință de Johannes Hahn, comisar pentru buget și administrație.

Proiectul de rezoluție a fost depus în comun de cinci grupuri europene, Partidul Popular European, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților de Stânga, Renew Europe, Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană și Grupul Confederal al Stângii Unite Europene / Stânga Verde Nordică. Unul dintre inițiatorii mișcării, Loránt Vincze, europarlamentar UDMR și președinte FUEN, care a și coordonat campania europeană a MSPI, a declarat în dezbatere: „Peste un milion de cetățeni au semnat inițiativa Minority SafePack. Vocile și așteptările lor trebuie auzite de către Comisie. Aceștia solicită oprirea declinului minorităților și a pierderii limbilor minoritare”, a spus europarlamentarul. El a subliniat că unii spun că aceasta este o problemă delicată, deoarece, deși unele state membre protejează și apreciază minoritățile naționale, acestea nu sunt recunoscute în alte țări și există țări în care statul nu respectă legile existente privind protecția minorităților.

„Comisia Europeană a demonstrat deja că poate acționa în conformitate cu valorile consacrate în tratate atunci când dezvoltă o strategie de protejare a altor minorități. Ca urmare a inițiativei Minority SafePack, faceți același lucru pentru minoritățile autohtone naționale și lingvistice: protejați moștenirea noastră comună europeană! ” – a spus dl Loránt Vincze, solicitând Comisiei să facă un pas îndrăzneț în legislație la cererea cetățenilor și în urma deciziei Parlamentului.

În răspunsul său, Johannes Hahn, reprezentând Comisia Europeană, a mulțumit pentru dezbaterea interesantă și a subliniat că deviza Uniunii Europene a fost Unitatea în diversitate, care include culturi și limbi minoritare, precum și că protecția drepturilor minorităților a fost o valoare esențială a Uniunii. El a adăugat că Comisia Europeană așteaptă cu interes rezoluția Parlamentului înainte de a lua decizia sa finală.

Deputații europeni pot prezenta amendamente la proiectul de rezoluție în favoarea MSPI până miercuri, votul final având loc joi. Comisia Europeană trebuie să își publice poziția cu privire la propunerile Minority SafePack până la 15 ianuarie.

„Plenul de astăzi a reafirmat că nu suntem singuri, că problema minorităților autohtone este o problemă europeană care are mulți susținători atât în rândul minorităților, cât și al majorității. Am încredere că acest lucru va avea un ecou și în votul final de joi și că Parlamentul European va trimite un semnal puternic și hotărât Comisiei Europene de a lua măsuri concrete pentru a proteja și a sprijini minoritățile naționale ”, a declarat Loránt Vincze după dezbatere.

Rezoluția a fost adoptată cu vot unanim vineri, 27 noiembrie, de Bundestagul german în sprijinul Minority SafePack. Parlamentul celei mai mari și influente țări din Europa, printr-un consens multipartid, solicită Comisiei Europene să pună în aplicare Minority SafePack. Apelul a fost inițiat de formațiunile guvernante, CDU / CSU creștin-democratic și SPD social-democrat.

În document se arată că, din păcate, protecția și promovarea minorităților în Europa nu este încă de la sine înțeles și, prin urmare, consideră că este important ca Bundestagul și Guvernul German să susțină prima inițiativă de a oferi un cadru juridic cuprinzător pentru protejarea și consolidarea minorităților naționale din Uniunea Europeană. Decizia reamintește că Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților și Carta limbilor regionale și minoritare nu au fost ratificate și aplicate de toate statele membre ale UE. De asemenea, aceasta vorbește despre pericolul unui dublu standard al criteriilor de la Copenhaga: în timp ce statele membre în perioada de preaderare trebuie să îndeplinească condiții stricte pentru protecția minorităților, nimeni nu va fi tras la răspundere după aderare.

Prin urmare, este esențial ca Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să abordeze protecția minorităților la nivel instituțional și ca protecția drepturilor minorităților naționale să fie consacrată în cadrul juridic al UE, așa cum se arată în Minority SafePack. Documentul emis îl numește una dintre cele mai importante și cu siguranță cele mai de succes inițiative ale minorităților din ultimii ani.

Bundestagul salută succesul FUEN, Uniunea Federală a Naționalităților Europene în colectarea a peste un milion de semnături și subliniază faptul că respectarea și promovarea diversității lingvistice și culturale europene și protejarea eficientă a drepturilor minorităților naționale autohtone este o sarcină constantă și importantă a Uniunii Europene.

„Acest sprijin vine în cel mai bun moment posibil, într-un moment în care Germania deține președinția Uniunii Europene, iar președintele Comisiei Europene este Ursula von der Leyen. Cred că înainte de decizia plenară din decembrie a Parlamentului European și decizia oficială a Comisiei Europene din ianuarie, cel mai important sprijin de până acum a fost obținut”, a declarat europarlamentarul UDMR Loránt Vincze, președintele FUEN, după adoptarea rezoluției Bundestag.

El a subliniat că tot mai mulți parteneri europeni sunt de acord că minoritățile autohtone au nevoie de protecție și sprijin și că acest lucru necesită o politică a UE. Loránt Vincze a subliniat că „decizia de astăzi a Bundestagului confirmă și faptul că UDMR a ales o cale bună atunci când a început să lucreze cu comunitățile maghiare din bazinul Carpatin și cu aliații noștri europeni pentru a ridica protecția minorităților la nivel european. Astăzi, protecția minorităților autohtone nu mai este doar o cauză a maghiarilor din România sau a altor minorități din statele membre ale UE, ci a devenit o temă pe agenda europană”, a declarat europarlamentarul UDMR, președintele FUEN.

Intergrupul pentru minorități tradiționale, comunități și limbi naționale de Ziua europeană a limbilor

Limbile definesc Europa. Limbile definesc cine suntem, ele ne modelează dezvoltarea și ne leagă de țările și regiunile în care trăim. Fiecare limbă poartă în ea o cunoaștere istorică, socială și culturală, precum și o experiență umană și o viziune asupra lumii unică. Limbile reprezintă cea mai prețioasă moștenire de-a noastră. 26 septembrie este Ziua Europeană a Limbilor. Acesta este momentul să sărbătorim bogăția culturală și diversitatea Europei, o valoare-cheie pe care se bazează însuși proiectul european. Acesta evidențiază avantajele învățării altor limbi europene, a descoperirii de noi culturi încapsulate în ele și a dobândirii de noi perspective asupra lumii. Multilingvismul încurajează o mai bună înțelegere reciprocă și incluziunea în societate, dezlănțuie creativitatea și încurajează inovația.

Ziua europeană este, de asemenea, ocazia de a pune în centrul atenției situația adesea fragilă și precară a limbilor minoritare și a limbilor mai puțin folosite din Europa, precum și necesitatea de a le recunoaște și a le proteja.

Pandemia de coronavirus s-a dovedit a fi foarte revelatoare și în această privință, cauzând provocări suplimentare vorbitorilor de astfel de limbi. Cercetările arată că cel puțin jumătate din comunitățile tradiționale naționale și lingvistice minoritare nu au avut acces la informații de bază despre măsurile sănătate în limba lor maternă. Copii aparținând unor astfel de grupuri minoritare sau lingvistice s-au confruntat, de asemenea, cu dificultăți suplimentare în accesul la educație în limba maternă în comparație cu copii care aparțin majorității. În plus, datorită dimensiunii lor mai mici, mass-media și activitățile culturale în limbile minoritare au fost afectate în mod disproporționat de pandemie. Aceste inegalități demonstrează că mai sunt multe de făcut atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, pentru a se asigura că limbile și culturile minoritare sunt protejate și promovate.

Noi, membrii intergrupului pentru minorități tradiționale, comunități și limbi naționale din Parlamentul European, subliniem importanța asigurării utilizării limbii materne în pofida momentelor dificile. Suntem siguri că utilizarea limbilor comunităților tradiționale și a grupurilor lingvistice minoritare în relația cu autoritățile publice, în educație și în viața culturală ar trebui garantată în fiecare Stat Membru al Uniunii Europene, atât în ​​condiții normale, cât și în condiții extraordinare. Abia atunci putem spune că limbilor europene li se oferă respectul pe care toate îl merită.